Succesiuni – cat si in ce conditii au dreptul sa mosteneasca sotul si copiii?

succesiuni - cat si in ce conditii au dreptul sa mosteneasca sotul si copiii?

Decesul unei persoane apropiate este invariabil un eveniment extrem de personal si de dureros, insa, in multe situatii, acestei dureri i se adauga stresul unor dezbateri aprinse cu privire la mostenirea pe care defunctul o lasa in urma sa. Astfel, succesorii ajung sa se certe si sa isi dispute toate bunurile pe care cel care a decedat le-a avut in patrimoniul sau, iar tensiunile create cu aceasta ocazie nu pot fi aplanate decat in fata judecatorului. Pentru o mai buna protectie a urmasilor, in special a celor in grad de rudenie apropiat, Codul civil a reglementat riguros toate aspectele legate de mostenire, cote succesorale, cine si cat este indreptatit sa ia din patrimoniul defunctului la momentul deschiderii succesiunii.

Situatia sotului supravietuitor

Un aspect important al acestor reglementari este situatia aparte a sotului supravietuitor, legiuitorul acordand o importanta deosebita acestuia, in virtutea relatiilor stabilite cu defunctul. Relatiile despre care vorbim nu sunt de rudenie, ca in cazul celorlalte clase de mostenitori, conditia esentiala pentru ca sotul supravietuitor sa mosteneasca fiind aceea ca la data decesului sa nu fi intervenit o hotarare definitiva de divort. Nu conteaza durata casatoriei, nu conteaza nici daca locuiau in domiciliul comun sau nu, ori daca erau despartiti in fapt, tot ceea ce conteaza este sa nu fi divortat pana la momentul survenirii decesului.
Atentie! Spre deosebire de sot, concubinul nu are drepturi succesorale asupra mostenirii defunctului, indiferent de durata relatiei pe care a avut-o cu acesta, fiind evidenta, asadar, diferenta de statut intre sot si concubin.

De asemenea, la fel ca si in cazul copiilor si al ascendentilor privilegiati, sotul supravietuitor este mostenitor rezervatar, aceasta insemnand faptul ca defunctul nu il va putea dezmosteni nici direct, nici indirect, sotul fiind indreptatit la a culege rezerva succesorala.
Pentru o mai buna intelegere, aratam faptul ca anumiţi moştenitori, numiţi rezervatari, beneficiază de o rezervă succesorală, insemnand faptul ca au dreptul la anumită parte din masa succesorala, indiferent dacă defunctul a facut în timpul vieţii sale anumite acte de donaţie sau testamente în favoarea altor persoane, cu intentia de a instraina bunurile pe care le are.
Moştenitorii rezervatari sunt, asa cum mentionam anterior, descendenţii defunctului, respectiv: copiii (indiferent dacă sunt din căsătorie, sau din afara acesteia, ori dintr-o căsătorie anterioară, ori adoptaţi), nepoţii din fii sau fiice, strănepoţii etc., ascendenţii privilegiaţi (tatăl şi mama defunctului) şi soţul supravieţuitor al defunctului.

Spre deosebire de celelalte clase de mostenitori, sotul supravietuitor are si alte drepturi privind mostenirea, nu doar o cota-parte din aceasta. Drepturile sotului supravietuitor sunt:

  • Cota-parte din mostenire;
  • Dreptul asupra mobilelor si obiectelor casnice;
  • Dreptul de abitatie.

 

A) Cota-parte din mostenirea defunctului

Cota sotului supravietuitor este de:
a) un sfert din mostenire, daca vine in concurs cu descendentii defunctului;
b) o treime din mostenire, daca vine in concurs atat cu ascendenti privilegiati, cat si cu colaterali privilegiati ai defunctului;
c) o jumatate din mostenire, daca vine in concurs fie numai cu ascendenti privilegiati, fie numai cu colaterali privilegiati ai defunctului;
d) trei sferturi din mostenire, daca vine in concurs fie cu ascendenti ordinari, fie cu colaterali ordinari ai defunctului.

In lipsa mostenitorilor din cele patru clase de mostenitori, sotul supravietuitor culege intreaga mostenire.

Cota-parte a sotului supravietuitor se imputa asupra intregii mosteniri, adica intai se atribuie partea ce ii revine lui si doar restul de mostenire se imparte intre ceilalti mostenitori. Astfel, partea sotului supravietuitor micsoreaza partile cuvenite celorlalti mostenitori.

B) Dreptul la moştenire special asupra mobilelor şi obiectelor gospodăriei casnice şi asupra darurilor de nuntă

Dreptul special la moştenire asupra mobilierului şi darurilor de nuntă În plus fata de partea sa de moştenire din averea defunctului, soţul supravieţuitor are dreptul special de moştenire la mobilierul şi obiectele gospodăreşti (mobilă, covoare veselă, argaz, frigider etc.) ce au fost utilizate de soţi în gospodărie şi la darurile de nuntă ( bunurile primite de ambii soţi, în comun, la celebrarea căsătoriei), dacă nu vin la moştenire şi descendenţi ai defunctului.

C) Dreptul de abitaţie

Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor reprezintă dreptul acestuia, gratuit, de a locui după decesul soţului său, timp de cel puţin un an sau până se recăsătoreşte, în locuinţa în care soţii convieţuiau la data decesului. Condiţiile legale pentru acordarea acestui drept sunt :

  • locuinţa să facă parte din moştenire;
  • soţul supravieţuitor să nu aibă o altă locuinţă proprie;
  • să nu devină prin moştenire unicul propietar al acesteia;
  • defunctul să nu fi dispus altfel.

Nota bene! Ceilalţi moştenitori nu au dreptul de a-i pretinde soţului supravieţuitor să părăsească locuinţa, chiar dacă, prin succesiune, respectivul imobil le-a revenit lor.

Incercarea de dezmostenire a sotului supravietuitor si a copiilor, sortita esecului!

Desi multi doresc sa dea o lectie copiilor dupa moarte si considera ca cel mai potrivit ar fi sa lase averea lor altor persoane, legea nu permite dezmostenirea totala a acestora. Asa cum aratam si mai sus, mostenitorii rezervatari, respectiv sotul supravietuitor, copiii, nepotii, mama si tatal defunctului sunt indreptatiti la rezerva succesorala, astfel dezmostenirea totala nefiind, din perspectiva legala, o posibilitate.
Rezerva la care au dreptul moştenitorii rezervatari este stabilită de lege şi are un cuantum diferit în funcţie de diferitele clase de moştenitori:

  • pentru descendenţi rezerva succesorală este stabilită în funcţie de numărul lor: dacă defunctul are un singur descendent, rezerva acestuia este de ½ din moştenire; pentru doi descendenţi rezerva este de 2/3 din moştenire, iar pentru trei sau mai mulţi descendenţi rezerva este de ¾ din moştenire;
  • ascendenţii privilegiaţi au o rezervă succesorală de ½ din moştenire dacă vin amândoi la moştenire şi de ¼ dacă vine la moştenire un singur părinte;
  • soţul supravieţuitor se bucura de o rezervă în cuantum de ½ din cota sa succesorală.

 

Testamentul este actul juridic prin intermediul caruia defunctul poate dezmosteni pe unul dintre mostenitori, insa acesta se poate ataca in instanta de catre un mostenitor rezervatar caruia i-a fost incalcata rezerva succesorala.
Potrivit dispozitiilor Codului civil, dezmoştenirea totală e posibilă doar in situatia in care persoana exclusă de la moştenire a săvârşit, cu intenţie, infracţiuni de violenta împotriva celui care îi lasă moştenirea. Moştenitorul nedemn este decăzut din drepturile succesorale din momentul deschiderii succesiunii, indiferent de momentul săvârşirii faptei reprobabile, urmând ca partea care i s-ar cuveni acestuia să fie împărţită intre ceilalti moştenitori.

Consideram noi ca, in situatii delicate, precum decesul unui membru de famile, este esential de stiut cine, cat si in ce conditii mosteneste, pentru a preintampina eventualele conflicte pe tema bunurilor lasate in urma de catre defunct, iar in aceeasi masura este extrem de important de stiut si care sunt modalitatile concrete prin care legea protejeaza diferitele clase de mostenitori, cine nu poate fi dezmostenit total si cum poate sotul supravietuitor sa isi continue traiul in urma decesului partenerului de viata.

>>> Dacă sunteți din Craiova și aveți nevoie de asistență juridică in această problemă, nu ezitați sa ne contactați. <<<


> Cabinetul nostru de avocat ofera consultanta la cel mai bun raport calitate-pret. Telefon: 0760 792 174 <

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

© 2017 Cabinet Avocat Craiova Lorena Dinca. Toate drepturile rezervate.